Disc vinil rar, de colecție J.S. Bach, A. Vivaldi
Disc vinil original, rar, de colecție J.S. Bach, A. Vivaldi ca nou. J.S. Bach, A. Vivaldi Concert pentru două viori si orchestră in RE minor. Concerto Grosso Pentru Două Viori Și Orchestră În La Minor ARTIST (GRUP, FORMA IE ETC.): J.S. Bach, Antonio Vivaldi COMPONEN Ă: Soli ti: David i Igor Oistrach CATEGORIE (GEN): muzică simfonică, muzică clasică ORCHESTRA(E): Royal Philharmonic Orchestra London DIRIJOR: Sir Eugene Goossens, David Oistrach CASA DE DISCURI: Electrecord COD CASA DE DISCURI: N.I.I. 433 77, ST-ECE 0889 ARA: Romania STARE: aproape nou TIPARUL: l. P. Bucure tii-Noi" Categorie: muzică simfonică (clasică) PLAYLIST J. S. BACH CONCERT PENTRU DOUĂ VIORI l ORCHESTRĂ ÎN RE MINOR, BWV 1043 I. Vivace II. Largo, mă non troppo III. Allegro A. VIVALDI CONCERTO GROSSO PENTRU DOUĂ VIORI l ORCHESTRĂ DE COARDE ÎN LA MINOR, OP. 3, Nr .8 l. Allegro II. Larghe to e spiritoso III. Allegro Descriere: Muzica artă temporală devine in epoca Barocului o formă de expresie perfect adaptabilă realită ilor acestei epoci. Dar dacă artele plastice au abandonat rigoarea clasicismului pentru a exprima o altă tematică, in muzică. Barocul semnifică tocmai perioada clasicismului. Pentru exprimarea patosului Barocului, muzica î i va căuta formulele specific clasice, î i va stabili arhitectonica sa, î i va echilibra raportul con inut-expresie. Este, de aceea, mai corect să se vorbească despre muzica Barocului decît despre muzică barocă. Perfec iunea i echilibrul pe care muzica le atinge în această epocă o situează în afara no iunii de ciudat, de bizar, care se atribuie termenului Baroc. Experien a cîtorva veacuri de crea ie teoretică i practică culminează în Rena tere prin arta contrapunctică. Difuzarea accesibilă a muzicii în păturile largi este pregătită prin trecerea spre stilul monodiei acompaniate. Paralel cu dezvoltarea dramei pastorale spre genul operei, genurile muzicii instrumentale î i asigură înflorirea, prin cuceririle lutieriei. O splendidă împletire a perfec ionării instrumentelor de coarde cu dezvoltarea tehnicii instrumentale i cu crearea formelor muzicale, conferă acestei epoci un caracter unic în istoria muzicii. Numele sonore ale lutierilor Maggini, Amati, Guarnieri, Stradivari, Gua-dagnini se asociază cu cele ale creatorilor stilului violonistic i al genului sonatei sau al concertului, Legrenzi, Bassani, Vitali, Corelli, Torelli, Geminiani, Vivaldi, Tartini. Consemnînd importan a contribu iei colilor din Bologna, Roma, Vene ia, Padua, putem în elege filia ia perfectă în continuitatea suprema iei colii italiene, de la Carlo Farina la Paganini, de la Vitali la Viotti. Aceste coli au exercitat o mare influen ă asupra crea iei altor popoare, vecine sau mai depărtate. Procesul lent al individualizării formelor muzicale poate fi urmărit în toate înlăn uirile, pregătirile i dezvoltările pînă ia culmile care s-au înscris definitiv în istoria muzicii i cercetarea epocii Barocului oferă cele mai grăitoare exemple de aspira ii spre organizarea ideală a gîndirii umane, înlăn uirea suită sonată concert rămîne o demonstra ie de proces evolutiv cu toate aspectele de tatonare, experien ă, metamorfoză, sinteză. Concerta grosso se desprinde din procesul pregătitor in numai cîteva decenii, în pragul dintre cele două veacuri ale muzicii preclasice. Genul este caracterizai prin prezen a unor executan i cu calită i solistice, formînd grupul numit concertino i a unui grup mai mare, or chestral, numit tutti. Se poate urmări evolu ia acestei forme la Stradella (1680), Muffat (1701), Torelli (1709), Corelli (1712). De i se atribuie lui Torelli crearea concertului, el nu este totu i decît o treaptă spre definitivarea formei, care-i revine lui Corelli. In ale sale 12 Concerti, genul capătă stabilitatea unei construc ii bine definite. Grupul solistic format din două viori i violoncel se opune unui tutti orchestral înso it de cembalo sau orgă. In genere, el folose te patru mi cări contrastante, dintre care prima este o introducere solemnă, iar a treia o cantilenă, încadrată între două allegro-uri. Genul va culmina în crea iile lui Vivaldi, Haendel i Bach. Antonio Vivaldi (1676 1741) violonist virtuoz, pedagog i compozitor, rămîne una dintre cele mai strălucite figuri ale geniului italian i ale epocii preclasice. O operă vastă, nu incă în întregime cunoscută, cuprinzînd 80 de sonate pentru vioară, peste 400 de concerte, în majoritate pentru instrumente de coarde i altele incluzînd i instrumente solistice de suflat, precum i o sumă de lucrări apar inînd unor genuri diferite, atestă for a crea toare a lui Vivaldi. Intr-o amplă i documentată lucrare, muzicologul francez Marc Pincherle comentează soarta acestei imense crea ii, care a fost dată uitării. O dată cu redescoperirea geniului lui Johann Sebastian Bach, crea ia lui Vivaldi este i ea readusă la lumină, datorită interesului pe care Bach l-a arătat lucrărilor lui Vivaldi.
Galati, Galati
4 mai
106 RON
